Salt pe acoperișul Europei

Optimişti şi încărcaţi cu încredere, după ce s-au pregătit timp de două săptămâni pe crestele din Nepal, ajungând în tabăra de bază de pe Everest, Mihai Nenciu, Nicu Rotaru şi Bogdan Ofiţeru au pornit pe drumul spre marele lor vis. Să escaladeze cei mai înalţi munţi de pe fiecare continent al lumii, în cadrul proiectului “7 Summits“. Prima provocare, vârful Elbrus aflat în Rusia, aproape de graniţa cu Georgia. Vulcanul inactiv, care domină semeţ Europa de la cei 5.642 de metri ai săi, pare uşor de cucerit, nefiind atât de abrupt, însă devine extrem de periculos în condiţii meteo nefavorabile.

Plecare riscantă

Cu doar câteva zile înainte de plecare, expediţia de la malul mării a primit veşti îngrijorătoare din Rusia. Drumurile spre munţii Caucaz şi localităţile învecinate au fost distruse de inundaţii majore. Existau incertitudini că lucrările de reconstrucţie au fost finalizate, dar au riscat. “Cei de la agenţie, dar şi ambasadorul României la Moscova ne-au recomandat să amânăm plecarea, dar aveam totul stabilit. Am riscat şi am câştigat, pentru că lucrările se încheiaseră şi ne-am putut continua drumul”, povesteşte Mihai Nenciu.

Au zburat pe traseul Constanţa-Istanbul-Moscova-Mineralnye Vody, apoi s-au deplasat cu maşina până în orăşelul Terskol, aflat la poalele Elbrusului, în regiunea Cabardino-Balcaria. De aici au început ascensiunile, primele zile fiind dedicate aclimatizării. Au urcat pe vârful Cheget, la 3.500 de metri, şi, treptat, au ajuns până la 5.100 de metri. Vremea nu a ţinut cu ei, având parte de vânt puternic, ninsoare şi temperaturi de până la -20 de grade Celsius.

Semn de la Elbrus

S-au băgat la somn în noaptea dinaintea ascensiunii finale, cu inima îndoită. Afară bătea puternic vântul, iar cerul a fost acoperit cu nori ameninţători de furtună şi viscol, ceea ce ar fi făcut imposibilă escaladarea muntelui. “Deja ne gândeam că mai aveam la dispoziţie două zile pentru a urca, dar când ne-am trezit, se înseninase miraculos, de parcă Elbrusul ne îngăduia să îi atingem vârful”, explică Nenciu.

Au luat micul dejun la 2 dimineaţă, iar o oră mai târziu, cu lămpaşele frontale pe cap, au plecat spre vârf. “A urmat un urcuş greu, epuizant, cu foarte mici pauze doar pentru hidratare. Pe cât de extenuantă a fost ascensiunea, pe atât de spectaculos a fost răsăritul pe care l-am văzut în timpul urcării. Pe parcurs, am îndurat efort fizic în condiţii de aer rarefiat şi condiţii aspre ruseşti autentice, cu temperaturi de până la -25 de grade şi vânt tăios cu viteză de până la 70 km/h. În vârf, cantitatea de oxigen scade până la 45 la sută. Practic, respiram cu mai puţin de o jumătate de plămân, în condiţiile unui efort extrem”, adaugă constănţeanul pasionat de sporturi extreme.

Cu tricolorul în vârf

După 8 ore şi jumătate de urcuş, pe 12 septembrie, la ora 11:27, tricolorul românesc şi steagul staţiunii Mamaia, purtate de cei trei, au fost arborate pe cel mai înalt vârf al Europei. “Am ajuns pe vârf în acelaşi timp cu o expediţie din Slovacia, ne-am felicitat reciproc, am făcut câteva poze, am admirat priveliştea incredibilă, apoi am început să coborâm. Statistic, cele mai multe accidente se întâmplă în timpul coborârii, astfel că vârful este doar jumătatea drumului”, mărturiseşte Mihai Nenciu. “Nu am trăit niciodată sentimente ca emoţia şi bucuria din momentul atingerii vârfului. Deşi aveam trei perechi de mănuşi, mâinile erau îngheţate, dar am avut puterea să ridic drapelul României cât de sus am putut, cu mândria că sunt român”, completează Bogdan Ofiţeru.

Motivație specială

Cei trei alpinişti amatori au dezvăluit şi motivaţia din spatele acestui proiect. “Acesta este mesajul pe care vreau să-l transmit: că oricare dintre noi, indiferent ce statut social are, poate evolua, îşi poate depăşi limitele şi poate să ajungă sus. Aceasta expediţie a avut şi un scop umanitar, şi anume să tragem un semnal de alarmă în privinţa sindromului Dravet, o boală care afectează iremediabil şi incurabil un copil din 20.000 în lume”, explică Mihai Nenciu. “A fost extraordinar, pentru că limitele mele fizice au fost duse la maximum. Visul s-a transformat în realitate şi ştiu că vor urma şi alte episoade din propriul nostru vis. Asta îmi dă cea mai mare putere de a crede în povestea noastră”, adaugă Nicu Rotaru, fost campion naţional şi balcanic de culturism. Constănţenii au primit un sprijin puternic chiar de la mare, fiind declaraţi ambasadori ai staţiunii Mamaia şi ajutaţi financiar de către Asociaţia Litoral – Delta Dunării.

Vine Kilimanjaro!

Următoarea ţintă este cel mai înalt vârf al Africii, vulcanul Kilimanjaro, aflat în Tanzania, care se ridică la 5.885 de metri. “Am vrea să-l escaladăm până la finalul lunii noiembrie, mai ales că vrem să ne pregătim pentru următoarea etapă, una mult mai dificilă. La începutul anului viitor ne-am propus să urcăm pe cel mai înalt munte din America de Sud, Aconcagua, la 6.691 de metri. Acolo vorbim deja despre alpinism la nivel înalt, pentru că ascensiunea este mult mai dură”, dezvăluie Nenciu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *